Sa fugim din orase din cand in cand?

0
467
views

De 1 iunie, pline parcurile de copii, parinti, bunici, comercianti, masini, agitatie. Asadar o forfota continua si-a aratat coltii intr-o zi extra calduroasa, in care toti cautam disperati o gura de aer racoros, de umbra si adiere de vant. Cu toata nebunia asta un gand mi-a sagetat creierul: cat de bine ar fi sa ma pot teleporta cu a mea familie intr-un colt de munte, intr-o padure deasa. Visez acele cabanute rustice din busteni, in care sa gasesc vase de lut sau de lemn, in care miroase a natura, in care sa existe centrale termice pe lemne, multe carti, un semineu, covoare blanoase, flori si clinchetul pasarelor.

cabana munte

Sursa foto: Decoist.com

E foarte frumoasa vara la munte, vara in natura, in verde pur, in aer respirabil si curat, dar cred ca si iarna la munte are un farmec aparte, de aer inghetat, de promoroaca, de zapada ce sclipeste de iti ia ochii, de zgribuleala, de cautarea unui aer caldut la interior, un aer de la lemnele ce trosnesc sub valvataia focului, la un semineu sau o centrala cu lemne sau cu gaz (ex: centrale termice pe lemne Berluni – desi putine sanse de gaz in natura muntelui, dar cu siguranta se gaseste varianta optima in functie de locatia aleasa in care se pot monta centrale termice ieftine), un aer cald de mancare gustoasa, plina de arome, cu usturoi din plin si cu mamaliga aburinda.

Imi doresc sa ma rup uneori de toata nebunia asta din orase, sa ma pot teleporta intr-un mediu in care sa ma bucur de liniste pura, in care sa aud clinchetul pasarelelor, susurul apelor reci, in care sa imi regasesc gandurile, sa mi le pot lasa sa zburde pe campii, in care sa pot sa visez.

Cred ca imi doresc sa putem zbura cu totii din cand in cand, pentru putin timp, cat sa ne incarcam bateriile, sa ne vedem copiii zburdand in iarba verde, bucurandu-se de fuga cat e ziua de lunga, de descoperirea naturii, a aerului pur si plin de viata, a insectelor si animalutelor prietene, sa pice de oboseala si viata, sa doarma dusi si sa viseze la inaltul cerului, la culorile naturii, la aerul vietii.

Vreau sa imi vad copiii plini de ghidusie si voie buna, ca niste mielusei pe campii, care se bucura de lucurile marunte si valoroase cu adevarat, de cat mai aproape de natural si pur, macar pentru cateva fractiuni de timp, de viata, de vise…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here