Studio de sarbatoare in familie – ACASA

0
693
views

“Vreau sa mai copilaresc…
Mult prea repede curge viata
Eu vreau sa o incetinesc…”

E clar pentru toata lumea ca sunt super pasionata de sarbatoarea Craciunului, de tot ce reprezinta ea si totodata de poze, in general. Pe vremea cand imi faceam eu selfie, oamenii radeau ca la o mare grozavenie… dar eu stiam ca asa aveam sanse sa apar si eu in poze pentru anii ce vor urma.

E clar ca unele dintre cele mai grozave poze de familie sunt cele de Craciun pentru ca sunt extra pline de culoare, de sclipiri, de rosu si verde, de auriu, de stelute si ingerasi, globuri si fulgi, etc. Sunt grozave de facut aceste amintiri si de revazut peste ani, pentru a vedea cum apar schimbarile pe chipul nostru, an de an.

craciunul-16_fam-holban

Pe vremea copilariei mele pozele insemnau alta munca: ne echipa mama frumos, impacheta tortul si coboram la parterul blocului, la studio, sa facem poze la zilele noastre de nastere.. Nu aveai decoruri speciale, cel mult o draperie si vreun cub cu o paturica / blanita acoperit, pe care puneau tortul cu lumanarile duse de mama.

Apoi reimpacheta tortul, ne impacheta pe noi si mergeam acasa sa asteptam musafirii. Dupa cateva zile primea pozele alb – negru, care au ramas marturie si astazi, sa le aratam prichindeilor nostri, pentru a rade de frezele si tinutele noastre dintr-o era in care era de apreciat daca prichindeii tai executau, daca stateau cuminti, unde ii puneau, daca te ascultau instant doar din priviri… ceea ce nu prea imi doresc pentru ai mei, chiar cu riscul de a-mi fi considerata gresita aceasta decizie, atitudinea, chiar daca vor veni altii sa-mi explice ca am niste copii alintati, razgaiati, ca mi se vor urca in cap sau ca trebuie sa asculte de x si y, ca asa e frumos sau ca nu trebuie sa ma faca de rusine (despre ce vorbim??).

Educatia eu si tati le-o facem (plus ajutor de la gradi) si cam atat! In rest impartasim pareri, mi se pot transmite (eventual fara copii prin zona) si eu voi decide daca si cand le aplic sau nu pe ai mei copii. Deocamdata doar fetele de la gradi sunt cele cu care putem sa ne sfatuim, care mai au fraiele educatiei in maini pentru prichindelul cel marisor, astfel incat sa fie un echilibru intre regulile casei si cele din mediu in care isi petrece mult timp.

craciunul-16_fam-holban_3945

Si da, copiii mei vor avea niste reguli, pe care le vom discuta si incerca sa le aplicam impreuna, dar totodata au si vor avea voie sa-si manifeste frustrarile si mai putin placute, poate. Atat pentru mine cat si pentru cei din jur. Si da, vor spune si NU! Si da, vor avea si momente de furie, suparare, refuz… daca asta va fi starea lor interioara sincera, pe care o vor exprima cum vor sti si putea ei in anumite momente (fara a-i pune in pericol / lovi pe cei din jur – aici tot parintii sau educatoarele vor avea ceva de spus, dar in particular cu ei).

In astfel de cazuri, de revolta, cand apele se vor linisti, cand vom fi singurei si mai zen (nu in public, de fata cu n persoane, fie ele si din familie – una singura va purta discutia cu bebe), vom putea sa explicam cu calm cum ar trebui sa procedeze data viitoare si ce a gresit. Nu cand vor fi in super taraboi si pozitie contra, ca e apa de moara, nervi inutili de ambele parti si niciun rezultat pozitiv, parerea mea.

craciunul-16_fam-holban_3990

Iar ca sa revenim la povestea zilelor noastre (dupa o paranteza maricica din zona parenting-ului) am testat o scurta sedinta foto de sarbatoare ACASA, astfel incat sa fie un mediu cunoscut de prichindei, de familie, sa se simta confortabil ei, in primul rand. Tind sa cred ca am gresit putin, cand am ales ziua de vineri pentru o astfel de activitate, pentru ca micul cetatean e destul de obosit si agitel vinerea, dupa o saptamana plina. I-am zis de cand l-am luat de la gradi ca vine un fotograf si facem poze pentru Mos Craciun, ca el va fi micul elf, apoi micul renut, etc. Era foarte incantat. Abia astepta sa il imbracam de sarbatoare in tinutele pregatite.

Asadar ne-am echipat toti 4, a venit fotograful cu aparatura in dotare, moment in care micul cetatean a fost atins de bagheta timiditatii, astfel incat sesiunea foto a fost cam din zbor si am avut noroc ca Andrei e tata si stie ce-nseamna copii, astfel incat a avut extra rabdare, urmarindu-i din mers pe puiutii Holbanei care inca lucreaza la pasiunea de a fi pozati organizat, ci mai mult luati prin surprindere, daca se poate.

craciunul-16_fam-holban_3957

Oricum ar fi, mami&tati sunt extra mandri ca bebelinii au personalitatea lor, ca si-o contureaza incet si singuri, fara a fi “obligati” sa faca lucruri sau actiuni care nu ii fac sa se simta comod. Ii rugam, incercam sa-i convingem din vorbe, sa le distragem atentia si ne mulam pe cat posibil fara a-i teroriza in vreun fel, daca nu e ceva vital (sanatate, siguranta, etc.)

craciunul-16_fam-holban_3973Asadar alegerea pentru o astfel de sedinta acasa a fost mai mult decat minunata, mai ales pentru momentele in care sunt implicati bebelini mai marisori (nu cocute pe care unde le pui acolo stau, ci omuleti cu sentimente si atitudine si …) care incep sa cunoasca alte stari si sa se manifeste diferit fata de persoanele si mediul cu care intra in contact.

craciunul-16_fam-holban_3833

Pe langa faptul ca poate fi mai ieftina, decat una la studio, desi in cazul acesta mai si ramanem cu tinutele in care am fost echipati (aduse de Mos Nichilaie – care pot fi purtate in zilele de Craciun, nu doar imprumutate pentru sesiune), cred ca cel mai important aspect este sentimentul ca amintirile sunt facute ACASA, in locul cel mai drag, locul care va deveni echivalentul sarbatorilor de iarna, al copilariei, al casei parintesti… pentru copiii nostri. Asadar acesta e locul nostru cu adevarat, cu bune, cu rele, cu amintiri, cu rasete si lacrimi…natural si sincer! Este locul pe care si-l vor aminti si il vor simti si peste ani, ca fiind acasa, “acasa de sarbatori”! 🙂

“Parintii tai mereu te-asteapta
Chiar daca tu i-ai mai uitat…”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here