RESTART yourself!

0
522
views

Sunt momente cand simt ca mi se blocheaza conexiunile, cand simt mici subcircuite in mintea mea, cand ma debusolez, cand simt ca nu pot citi nici macar chipurile celor din jurul meu, cand vorbim impreuna dar ne intelegem separat.

Nu mi-e teama de faliment asa cum o mare parte din romani traiesc. Nu mi-e teama de bani sau de lipsa lor (deocamdata). Nu mi-e teama ca nu-mi iese culoarea dorita la par. Nu mi-e teama de clienti si de situatii neprevazute pentru ca am incredere ca le pot rezolva, ca totul se formeaza in jurul unei comunicari si sinceritati dezvoltate pe parcursul colaborarilor. Nu mi-e teama sa organizez sau sa fac parte din echipele de organizare ale evenimentelor business, nu mi-e teama ca voi uita sa iau lucruri importante in bagaje, cand plec in excursiile familiei.

Nu mi-e teama sa rad cand simt asta. Nu mi-e teama sa zic NU sau DA. Nu mi-e teama sa cer ajutorul cand simt ca situatiile ma depasesc sau sunt prinsa in dileme. Nu mi-e teama sa-mi arat sentimentele, sa am momente de slabiciune sau sa am momente de maxima siguranta pe propria-mi persoana.

Cred cu tarie ca daca sunt sanatoasa din toate punctele de vedere pot face orice, pot fi langa colegi, clienti, parteneri atunci cand au nevoie de mine, sprijinindu-i atat in momentul in care mi se cere, cat si cand simt eu ca au ei nevoie. 😀 Nu de putine ori simt ca trebuie sa duc mai departe bunele si relele invatate pana acum din propria-mi experienta sau din sfaturile primite de-a lungul timpului.

Bine, nu intotdeauna vei fi interpretat corect cand vrei sa ajuti, nu intotdeauna este ok sa te feresti sa nu iei atitudine pentru a nu supara pe unii sau pe altii, nu intotdeauna esti fericit cand corectezi pe cineva, cand dai sfaturi, desi acestea sunt necesare. Nu intotdeauna esti interpretat corect cand tai raul de la radacina mai devreme pentru a reduce pierderile, nu intotdeauna te simti impacat ca ai dat un anumit feedback (mai ales negativ), desi mai apoi acesta poate fi benefic. Nu intotdeauna vei fi respectat pentru ca ai coloana dreapta, ca vrei calitate, ca urmezi pasii catre un produs finit complet, catre o stare de libertate profunda. Dar, eu una, intotdeauna voi prefera sa am aproape oameni calzi, darnici si voiosi, care pun suflet in tot ceea ce fac.

Nu te simti bine daca esti prea delasator, nu te simti eroic nici daca esti prea dur. Trebuie gasit intotdeauna echilibru intre ce iti face tie bine, ce le face bine celor implicati din jurul tau, care e drumul pe care vrei si simti ca trebuie sa il urmezi. Intr-adevar viata e si gri si roz, asa ca trebuie sa ne adaptam din mers. 

Stiu, asta e dezavantajul ca nu mai suntem copii. Oamenii mari cand se supara, o mare parte din ei, raman cu sentimente dubioase, pe cand copiii acum se cearta, acum spun in fata ceea ce simt fara ocolisuri, dar mai apoi tot la joaca impreuna cu partenerii lor de ghidusii se regasesc.

Important e ca acum, om mare fiind, sa urmez o directie de tipul: “ZEEEEEEEENNNNNN!” – teoria de viata a unui maestru:D si sa ma bucur, din cand in cand, de un scurt restart pentru reluarea starii mele naturale, cu un zambet cald si  de multumire, cu sentimentul de impacare si cu momente faine de  comunicare  cu cei din jurul meu.

In continuare… trebuie sa fiu EU, pentru ca acest EU aduna oameni dragi si sentimente frumoase,  tocmai pentru simplul motiv ca sunt EU! 🙂

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here