Mama lor de bolduri!

0
875
views

Asa-i cand ai prea mult timp, cazi pe ganduri si-ti aduci aminte de copilarie si acum de perioada martisoarelor.

Mi-e tare draga in suflet perioada asta. Stateam toata familia si pregateam martisoare dinainte, sa ne asiguram ca avem pregatite pentru toata lumea si eu cu Anchy pe la gradi, scoala si parintii pe la munca, prieteni si rude.

Imi amintesc cum refaceam pe cele care aveau funditele strambe si ne tineam degetele aratatoare de la manute si tata cu mama faceau fundite frumoase din snururi noi.

martisoare martieSi le numaram de 10 ori si ne alegeam de 10 ori care e martisorul pe care ni-l punem in piept de acasa. Apoi ajunse la scoala / gradinita incepea dezmatul, pusul martisoarelor in pieptul colegilor si ce tantose mai veneam acasa cu martisoarele primite.

Si pe vremea aia te chinuiai putin ca le puneai in piept cu boldurile magice. Acum partea asta e mai simpla, inmanezi martisoarele eroic in mana ca pe o felicitare, dar atunci te luptai cu degetele mici sa le montezi, sa nu intepi colegii. (acum intepatul se face verbal sau prin tehnici avansate :D)

Atunci erau la cautare martisoarele care aduceau noroc – potcoava, trifoiul, cosarul, neavand o super gama de unde alege de-altfel… Acum sunt tot felul de personaje frumoase din desene animate, tot felul de flori, de fluturasi, bratarici, tot felul de materiale folosite la realizarea martisoarelor fie hand made sau industriale. E clar sunt frumoase in continuare, alaturi de florile de primavara pe care eu le ador pentru culorile si parfumul lor special!

Si cel putin pentru mine inca lasa in urma un aer de primavara, de bucuria de a darui, de a imparti, de a vedea viata in alb si rosu, de a zambi! 🙂

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here