Pfai, trebuie sa recunosc ca momentul asta e greu, deciziile cu impact pentru o viata intreaga sunt tot mai complicate, mai ales cand le iei pentru copiii tai, dupa ce ai muncit si mai ales ai visat 24 din 24 sa aiba parte de sanatate, educatie si vise-amintiri dragi pentru o viata intreaga. Momentan acestea sunt principalele 3 aspecte pentru care respir si pe care le consider vitale in dezvoltarea faina a unui om mic sau mare.
Lumea noastra e complet schimbata, vremea noastra a capatat alte dimensiuni, alte directii, asadar timpul lor deja cladeste o lume noua in care valorile si competentele dezvoltate si cerute sunt clar altele, iar noi avem datoria sa deschidem ochii, sa incercam macar sa le oferim un start sanatos, macar o temelie stabila, caci mai apoi destinul isi va urma acordurile.
Ca parinte nu pot trai in trecut, ci e vital sa fac tot ce pot uman sa le ofer caramizile sanatoase si de baza pentru a-i ajuta sa faca fata macar la o particica din lumea reala care ii asteapta, si care din pacate (sau din fericire) nu e cu printi, printese si unicorni… ci mai degraba e o lume ninjago, dar in care fac tot posibilul sa filtrez si sa pastrez cat mai mult simplitatea, naturalul si umanul, empatia si increderea.
Dupa zeci de nopti, ganduri, framantari si dileme am inteles ca nu aveam cum sa gasesc solutia perfecta si ca niciodata nu ai avea garantie 100% ca o decizie de azi o vei considera la fel de buna sau ideala, peste niste ani sau experiente. Asta e viata de fapt. Nicio garantie!
Stiu ca fara intrebari si dileme si “daca” nu scapam, asadar am decis sa facem o lista cu principalele criterii pe care le consideram astazi de ajutor pe termen lung familiei noastre si mai ales strumfilor, incercand astfel sa filtram si sa ne decidem drumul pentru urmatorii ani:
1. Distanta – localizarea scolii: sa nu stam zi lumina in trafic sa strabatem orasul in lung si in lat.
2. Sa aiba si gradi in zona astfel incat sa nu trebuiasca sa plecam in 2 directii strasnice si la prima ora a diminetii si la finalul programului si astfel incat si ei sa nu simta inca o separare prea mare unul de celalalt.. ci treptat cu anii.
3. Sa aiba cantina proprie – asadar o masa calda in zona.
4. Sa aiba afterschool & optionale creative care sa coloreze putin “programa” de care nu pare sa scapam in viata asta.
5. Sa fie in siguranta (eventual parc/curte pana la strada) paza sau cadre didactice in grija carora sa ramana pana ajungem sa ii recuperam acasa.
6. Sa nu se puna accent pe kg de teme zilnice inca de la clasa pregatitoare, pe spatele carora sa se calce in picioare orice sansa de a-si mai simti copilaria.
7. Sa existe drepturi si obligatii respectate de ambele parti (parinti vs scoala). E o zonă tare sensibilă, dar în continuare cred că dacă ambele părți își asumă responsabil obligațiile și respectul față de tot ce presupune educația, de la empatie și înțelegere, până la implicare și conectare, la comunicare și setare de limite și așteptări realiste și ancorate în zilele noastre, atunci avem șanse să formăm echipe frumoase și modele de urmat pentru micii omuleti.
Trebuie sa ne amintim mereu că nicio extrema nu este sănătoasă și că trebuie să fim deschiși, să lăsăm presupunerile deoparte, să oferim timp și încredere, să încurajăm înainte de a acuza sau critica, să suflecăm mânecile mai mult și să fim prezenți cu sufletul.
8. Sa simti apartenenta, implicare, umanul in spatele unor birouri si usi, sa simti ca vei putea gasi oameni dincolo de cataloage, rezultate, note: urechi care sa te asculte si gura care sa te indrume intr-o lume si etapa noua si emotionanta de la mic la mare, in care sa fim cu adevarat echipa in cresterea de omuleti mari.
9. Sa gasesti deschidere, intelegere, implicare si trezirea la realitate, ancorarea in lumea si cerintele zilelor noastre care nu trebuie doar sa urmeze o programa invechita, ci sa slefuiasca real niste omuleti proaspeti pregatiti sa absoarba tot, pentru un viitor real si practic (nu teorie inutila) in care cerintele vor fi cu totul altele (limbi straine, viata sociala si multicultura, tehnologii, programare, inovare, it, inteligenta emotionala, robotica, gandire practica, proiecte in echipa, etc.).
10. Ma rog sa am copii sanatosi din toate punctele de vedere, care sa isi poata descoperi pasiunile si care sa fie incurajati sa le urmeze, care sa gaseasca un dram de bucurie in tot ce inseamna astazi scoala in Romania. Vreau si sper sa isi aminteasca cu drag de primii ani de scoala, cand sper sa capete incredere, cand notiunile de baza, de constientizare a importantei pe care o are educatia in viata lor catre a deveni oameni BUNI, le vor fi ghidate si consolidate cu empatie si intelegere.
Nu urmaresc nicio secunda sa creasca genii, olimpici, sa fluture carnete cu merite de excelenta, dar in schimb sper sa fie oameni buni si sanatosi mental si emotional, sa se simta in siguranta si increzatori ca pot si au cui cere ajutor, ca vor fi auziti si vazuti, ca vor putea sa doarma linistiti, sa vada si sa simta singuri ca au invatat ceva frumos si cu adevarat util.
Implinirea zilelor in care vor primi o vorba buna de incurajare, un zambet cald si natural, o mana intinsa la nevoie, va fi si pentru noi confirmarea si rasuflarea unei decizii asumate cu greu si teama, dar cu increderea ca nimic in lume nu e intamplator si orice persoana si loc apare in viata noastra la momentul potrivit cu un scop frumos intr-un final.
Tare mi-as dori ca intregul sistem de invatamant sa fie restartat sa inteleaga ca trebuie sa plece capul si urechile catre lumea pe care o ghideaza, sa o asculte, sa inteleaga care sunt competentele pe care trebuie sa le dezvolte copiii din ziua de astazi si apoi sa-si indrume real elevii catre un viitor practic al anilor in care traim. Doamne ajuta!
