Cand oamenii mor…
… raman in urma lor milioane de semne de intrebare si presupuneri.
… sunt apreciati cu adevarat.
… apare constientizarea importantei pe care au avut-o in viata celorlalti.
… curg lacrimi si suferinte si neputinte, caci apare despartirea definitiva.
… dispar pentru totdeauna, deci niciun cuvant, nicio fapta nu mai poate fi remediata, rediscutata, impacata sau inteleasa.
… sentita e definitiva, fara cale de intoarcere ci eventuale lectii de viata pentru cei ramasi.
… incepe eliberarea lor si neputinta celor ramasi.
… raman cu amintirile frumoase, cu iertarile si acceptarile.
… incep sa se vada solutii la problemele din timpul vietii lor.
… e deja prea tarziu.
Sursa foto: Deviantart.com
Atat de fragili suntem intr-o lume atat de meschina si falsa. Atat de repede trec toate pe langa noi, atat de repede trece timpul si nu stim sa profitam de fiecare secunda, de fiecare dar primit de la viata.
Unii implora Universul pentru cateva minute in plus de viata, cand altii nu mai pot duce povara altor minute din propria viata incercata. Finalul e acelasi, e evident pentru toti la un moment dat… dar pana la el, nu te lasa nicio secunda, om bun!
Ridica-te si scutura-te! Un strop de bine este cu siguranta in absolut orice fiinta de pe planeta asta. Plimba-te printr-un spital de copii si vei vedea durerea reala in spatele unor zambete incercate, dar inca pastrate inocente. Poate vei intelege greutatile vietii si te vei agata atunci cu toti dintii de orice miracol iti ofera destinul. Trebuie sa gasesti farama aia de bine in tot tumultul nebun al vietii.
Si da, poate il inteleg diferit pe Dumnezeu. Poate deloc! Poate gresesc! Dar imaginea lui Dumnezeu pentru mine este peste religie si reguli din carti scrise de oameni. Dumnezeul meu e bun! Infinit de bun! Cu oricine si oricand. Eu chiar cred ca El ne elibereaza sau ne incearca, ajutandu-ne astfel sa ne depasim limitele sa ne invatam lectiile noi si inca 3 generatii poate din jurul nostru.
Si da, cred ca intr-un fel sau altul Dumnezeu ne elibereaza cand durerea e prea mare, cand lupta noastra aici a ajuns la un nivel pe care sufletul nu-l mai poate duce.
Sunt aproape sigura ca Dincolo Dumnezeu isi aseaza sufletele incercate greu aici de dureri si foc, le ofera linistea si mana unui tata protector si cu fiii invingatori, cat si cu cei rapusi de soarta. Un tata nu-si va abandona copiii, cu atat mai mult nu-l va abandona pe cel mai in durere si impovarat chiar daca recurge la gesturi neintelese sau transante.
Fie ca linistea sa isi faca loc in mintea si sufletele tuturor.. fie ca sunt vii aici sau Dincolo! Zbor lin si sa razi cu ingerii, Andrei M! 🙁
“When my time comes, forget the wrong that I’ve done
Help me leave behind some reasons to be missed
And don’t resent me, and when you’re feeling empty
Keep me in your memory, leave out all the rest
Leave out all the rest!”
