Cand mai fac cate o “trasnaie”, sotul meu ma detecteaza din priviri, pentru ca am o fata anume, care il face sa ma intrebe: “Mihaita, ce-ai facut?”. Si-asa ne pocneste rasul si ne bucuram de minunile mele. Asta pentru ca singurul meu prenume e Andreea, deci nicio legatura cu acest Mihaita.
Oficial nici mama nu stie ca de Sfintii Mihail si Gavril trebuie sa mi se adreseze cu “La multi ani!” pe post de salut. Dar eu ii amintesc!
Toata povestea aceasta a inceput de la o reclama si o poza. Eram in concediu… in luna de miere – partea a II-a mai bine zis. Eii si multe poze prin tara, blitzuri, chestii… ca niste oameni importanti. Se pare ca una din pozele care se cerea a fi maxim de artistica, avea un oarecare defect… Nu eram intreaga, ca sa zic asa… si aici nu fac referiri la cap.. Ideea era ca nu mi-au incaput si capul si corpul in poza respectiva.
Asadar, se ia exemplu reclamei…
….. si astfel ia nastere un nou: Mihaita!!!:)))
Asa m-am ales cu inca o zi onomastica de sarbatorit, cu inca un set de urari de “La multi ani!” si inca un motiv si o forma simpatica de a-mi recunoaste aceste mici trasnai! Oricum cei apropiati deja imi detecteaza si in poze, aceasta figura de “Mihaita”, de care sunt foarte mandra si cu care pot face minuni, cand imi doresc ceva!
Pentru mine, “fata de Mihaita” e o stare, un zambet, un talent! 😀
Voi aveti vreun nume imprumutat, care nu apare in acte?
Hmm…. articolul asta e pentru La Multi Ani-ul de maine??? :))))
Absolut! Cine stie, cunoaste! :))