Suntem egoisti!

0
851
views

Asa e, de cele mai multe ori. Ajungem in momente in care ne propunem sa reflectam putin si atunci ne dam seama ca suntem orientati atat de mult spre propria persoana si uitam sa ne bucuram pentru realizarile noastre de moment, gasind mereu altele noi spre care ne concentram.

Sunt momente in care ar trebui sa radem de cat de “prostuti” suntem sa pierdem timpul pe suparari inutile, pentru amanunte nevinovate, mai ales in cazul in care vedem in jurul nostru oameni care au intr-adevar probleme reale, care sunt nefericiti, care isi dau seama ca si-au gresit drumul si ca acum trebuie sa faca ceva pentru a-l conecta pe alta directie, care se lupta pentru copii lor bolnavi, care incearca sa-si salveze pe cei dragi adusi in pragul disperarii, bauturii sau oricaror alte obsesii.

Sunt oameni care nu se mai iubesc, desi sunt o familie, care ajung sa o ia pe cai separate, eventual si cu un copil in brate. Sunt oameni care ajung singuri, tristi si bolnavi, dar totusi au incredere si puterea sa o ia de la capat si sa-i gaseasca un echilibru.

Sunt oameni bolnavi, cu probleme de sanatate concrete, cu dureri, cu dezamagiri in ochi fata de oamenii din jurul lor. Sunt parinti care-si distrug voit sau nu, destinele lor si-ale copiilor. Sunt oameni pe care soarta ii pedepseste oricum, fie ca au au fost oameni buni, fie ca nu, fara vreo explicatie precisa. Sunt fapte care se petrec oricum, iar noi suntem de-atatea ori legati de maini si de picioare, pentru cateva clipe, iar inevitabilul se produce.

Sunt oameni simpli, pe ulitele satelor noastre care au mult mai putine castiguri marete, care cunosc mult mai putine lucruri despre lumea aceasta care prinde din ce in ce mai multa viteza, copii care nu stiu ce e ala iphone, ipad si totusi se bucura mai frumos si mai sincer decat noi ceilalti. Sunt batrani atat de impacati cu ei pentru ca au copiii aproape, pentru ca purcelul e pregatit pentru Craciun, pentru ca au pus muraturile pe iarna, pentru ca au ce manca si lemne pregatite pentru iarna.

Si cu toate acestea… noi, cei care ar trebui sa multumim cerului pentru tot ce ne-a oferit viata frumos, pentru un camin calduros, cu soti / sotii, frati, parinti iubitori, cu toate realizarile noastre, mai mici sau mai mari, ajungem sa fim egoisti si sa cerem tot mai multe, sa avem pretentii peste asteptari, sa luam totul personal si in numele rau.

Cateodata ne gandim la propria persoana prea mult, ne facem prea multe griji pentru planurile de viitor si uitam sa ne bucuram de lucrurile marunte, de ceea ce avem deja. Planurile de viitor, cand ajung sa devina realitate, sunt lasate in umbra in loc sa ne bucuram din plin de ele. Ar trebui sa ne oprim o clipa, cand gandurile de tip “plans de mila” sau invidie, ne apuca si sa ne reamintim ce avem in jurul nostru si apoi sa mergem mai departe. Nu cred ca nu vom gasim macar un motiv frumos si drag sufletului, care sa ne redea o raza de lumina in lumea noastra. Eu una asa imi propun, sa ma bucur si sa fiu recunoscatoare pentru ce am si totodata sa sper ca planurile de viitor se vor aseza, asa cum imi este dat.

Te-ai bucurat astazi pentru ceea ce ai realizat pana acum?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here