Un 2014 se apropie de final. Cu bune, cu rele, cu incercari… se pare ca ii face locul unui nou an. Pentru mine 2014 a fost un an incarcat emotional puternic. Un an in care:
- am plecat in concediu de maternitate, retragandu-ma intr-o pauza din “campul muncii” dupa aproape 6 ani consecutivi in care am crescut frumos in diferite directii, activitati (zic eu);
- am trecut prin emotiile celui mai important si frumos eveniment din viata mea: nasterea bebelinului meu si transformarea mea in “Mama”;
- am trait zeci de sentimente si stari, incercand sa fiu o mama grozava pentru el, incercand sa-l cunosc, sa-l sprijin, sa-l iubesc, sa-l ingrijesc cum am putut mai bine;
- am trecut prin momente dureroase, care m-au sleit de puteri si totodata m-au transformat intr-o leoaica, in stare sa calce prin foc pentru ingerul meu, luptandu-ma cu boala, cu necunoscutul, cu sistemul, cu parerile, acuzatiile, vorbele celor din jurul meu, cu spaima crunta, cu rugaciunile… interesandu-ma doar sanatatea puiutului meu, luarea celor mai bune decizii pentru el;
- am trait momentul renasterii mele, ca mama, ca om, regasirea linistii mele (desi inca mai am momente in miez de noapte cand retraiesc franturi dureroase), a confirmarii ca am luat deciziile bune, atat cat mi-au spus inima si mintea, bucurandu-ma si apreciind apoi fiecare mica reusita, care pentru noi parea imensa;
- mi-am schimbat viata, prioritatile, planurile… in altele cu un scop precis si maret, cu un tel ridicat, cu o valoare umana inestimabila, mai presus decat orice munte de bunuri materiale;
- am observat fara drept de apel cum intr-o clipa poti pierde totul, cum firul vietii e foarte firav si se poate rupe in orice clipa, iar ce ramane in urma e un mare “daca”… sunt suflete distruse, sunt oameni dragi indurerati, a caror vieti de asemenea, se schimba;
- am reinceput sa ma bucur sa taste, de realizarea de colaborari noi, care m-au facut sa cunosc oameni noi, oameni deschisi, care mi-au confirmat ca sunt in continuare omul pasionat de bine, de zambete, de cuvinte frumoase, de respect, de apreciere si recunoastere a meritelor;
Sursa foto: Happynewyear2015wallpaper.com
Acum, ajunsa la final de an, nu-mi ramane decat sa multumesc Cerului pentru tot. Pentru toate incercarile aduse in cale in acest an, care mi-au fost de fapt lectii, lectii din care am invatat ca:
- oamenii buni si frumosi la suflet sunt cea mai de pret valoare din viata ta;
- in momentele de cumpana ale vietii tale, vezi cu adevarat cine te sprijina, te intelege, te asculta fara sa te judece, cand ai nevoie doar sa te descarci, cine iti este de fapt aproape, chiar si de la distanta;
- greutatile din viata noastra, experientele mai putin placute, cat si cele placute, ne schimba, ne indeamna sa luam decizii pentru viitor, sa ne luam soarta in maini;
- sanatatea nu o poti cumpara;
- banii nu au nicio valoare in fata mortii (poti avea totul, ca mai apoi, intr-o clipa, visul sa devina cosmar);
- durerea, strigatul unei mame (indiferent de etnie, varsta, bani, educatie, etc.) al carui copil e bolnav, sau mort, sfasie in carne vie;
- un copil fara mama este “orfan de mama”, un copil fara tata este “orfan de tata”, un parinte fara copil nu are o denumire in nicio limba;
- multumirea sufleteasca pe care o ai, in momentul in care vezi realizari in urma ta, vezi ca lucrurile se aseaza pe un drum frumos si linistit, vezi ca bebelinului tau ii este bine, face ca totul sa devina un adevarat deliciu;
- lucrurile in viata nu sunt intamplatoare si daca se petrec, inseamna ca au un scop definit;
- zambetul sincer al unui bebelin este magie pura, iar zambetul/rasul bebelinului meu, pentru mine, este medicament, este uitare, este viata, este Rai.
- timpul trece extrem de repede, asadar trebuie sa adun cat mai multe momente magice alaturi de puiul meu, momente pe care nu trebuie sa le ratez pentru nimic in lume, momente cu care nu ma voi mai intalni vreodata;
Din trecut ne luam lectiile, apoi il lasam in urma si ne pasim cu speranta si incredere… prezentul si viitorul.
Multumesc tuturor celor care ne-au fost alaturi in 2014, celor care ne-au intins o mana, celor care ne-au ascultat durerile si bucuriile, celor care ne-au zambit si incurajat, celor care au sperat si s-au rugat, celor care au ras alaturi de noi. Va multumim!
Va doresc un 2015 pe care sa-l razbateti cu bine, cu capul sus, cu putere si incredere, cu speranta si intelegere, cu vise devenite realitati, cu lectii care sa va aduca mai aproape unii de altii, cu puterea de a ierta sau uita, cu bucuria de a fi oameni si de a avea alaturi oameni de si pentru suflet. Un 2015 de poveste, in care sperantele sa dea tonul! Eu sper la un 2015 eroic, cu suflet, sanatate si intelegere! Pupicioi de la Holbanei!
PS1: intru intr-o scurta vacanta (in ceea ce priveste scrisul pe blog), sa ma bucur de primele Sarbatori de Iarna, alaturi de noul membru al familiei, de prieteni, de cei dragi. Asadar ganduri calde, zambete, imbratisari si voie buna sa fie, alaturi de bucate delicioase, evident! 🙂
PS2: Nu uitati! Macar de sarbatori, fiti oameni!

![[Handbalul din Est] Când ECHIPA devine adevăratul sport](https://www.andreeaholban.eu/wp-content/uploads/2025/11/Screenshot_2025-11-02-11-23-14-100_com.miui_.mediaviewer-edit-198x145.jpg)

