Unde ti-e optimismul?

0
557
views

Mi s-a intamplat, ca tuturor cred, sa mi-l ratacesc uneori, asa cum vad si la alte persoane care sunt de cele mai multe ori doar zambete si vorbe frumoase, le vad cateodata picate eroic in extrema cealalta.

optimism realist oportunist

Intr-adevar, rand pe rand, au fost momente in viata mea (cum vad uneori si in viata altora), in care:

demotivarea celor din jur m-a scufundat;

propria mea nemultumire, demotivarea interioara isi faceau de cap in mintea si sufletul meu;

ma simteam in plus pentru ca nu-mi mai gaseam locul, nu mai simteam ca apartin unor locuri, unor grupuri, unor oameni;

neincrederea in fortele proprii si in cei din jur, ma speria;

inspiratia neavand mediul favorabil, nu se mai regasea in actiunile mele;

zambetele celor din jur mi se pareau false si rautacioase, iar ale mele triste si fortate;

lipsa timpului de a face tot ce imi doream si cand doream, ma intrista;

lipsa resurselor financiare care sa imi aduca ce imi doream ma deranja;

– vedeam motive de cearta in tot ce spuneau cei din jur, avand senzatia ca toata lumea imi vrea raul, ca toti sunt pusi pe harta, ca toate glume sunt atacuri la propria-mi persoana si ajungeau de fapt sa ma doara;

aprindeam un foc, deschideam discutii, aruncam cuvinte si apoi refuzam sa mai discut, sa argumentez;

Apoi, cand se aseaza lucrurile, dupa ce trece furtuna, gasesti farama de speranta si imboldul care iti lipsea pentru a putea zbura, care te fac sa redevii omul care esti de fapt: vesel, zambacios, increzator…un optimist convins. Si stii ca asa esti tu cu-adevarat, pentru ca asa te simti bine, relaxata si impacata. 🙂

Asadar renunta sa fii tu cel care cauta motive de cearta, sa fii nemultumitul zilelor, pentru ca tot tu esti cel care pierde cu-adevarat, de fapt… si asta pana nu e prea tarziu! 

Tu unde si cand ti-ai pierdut optimismul?

Sursa foto: Quotessays.com

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here