Alimentatia bebelusilor: Compromisuri/abateri de la reguli

In speranta ca intr-o zi… imi vei ierta si intelege aceste erori, greseli, abateri…

E o adevarata activitate, un job cu norma intreaga meseria de mama, de parinte, pe toate directiile posibile. Una dintre ele este alimentatia bebelinilor, extrem de importanta, in startul dezvoltarii lor. Ca oricare dintre noi, am incercat sa gasesc solutiile cele mai bune, in functie de ce mi-a oferit si destinul la indemana, in functie si de sanatate, de momentele de gandire corecta sau nu, in toate, stiu, ca macar mi-am propus si dorit si considerat ca am facut cum am reusit mai bine in acele momente.

Ca oricare mama, incerc sa fac tot posibilul sa ii ofer o viata cat mai frumoasa, mai sanatoasa, dar evident ca nu am reusit, nici nu cred ca am incercat pana in panzele albe sa bifez o extrema perfect corecta, ca la carte, privind cresterea bebelinului meu, dar stiu ca am incercat sa gasesc o varianta de mijloc, care pentru unele mamici s-ar putea sa fie gresita, sau pentru altele s-ar putea parea exagerata.

Asadar constienta, inconstienta, mai devreme sau mai tarziu imi dau seama ca in unele aspecte am mai “inchis” ochii, am mai trecut cu vederea unele lucruri, m-am dat batuta prea usor uneori sau am fost prea categorica alteori, am pus accent prea mult poate pe altele, am exagerat poate cu unele, cat am scapat din vedere altele, etc., poate extrem de importante, de altfel, toate, dar cat traim invatam (si mai ales la primul copil avem de cunoscut o lume complet noua, in care avem senzatia ca stim multe dinainte, dar care se dovedesc a fi doar simple teorii cand ne intalnim cu practica si astfel ducem pe umeri responsabilitatea unei vieti, iar din dorinta de a face totul cat mai bine, avem de a face si cu scapari si cu greseli, ca orice om, in viata). Un prim pas este sa constientizam unde ne situam, unde mai avem minusuri, unde mai trebuie invatat.

Sursa foto: Jezebel.com

Dintre acestea, am cateva idei ramase undeva in suflet, ca un soi de compromisuri, poate chiar greseli elementare, pe care mi le recunosc si asum:

1. alaptarea bebelinului doar pana la 5 luni si jumatate – dupa un istoric extrem de greu si incarcat emotional si pentru mine si pentru bebe, in care am incercat disperati tot felul de variante, doar doar ii vom da de cap si o vom gasi pe cea buna (pana la 2 luni alaptat exclusiv, iar apoi de cand a inceput problema cu refluxul puternic, cu varsatul excesiv si fluctuatiile in greutate, in stagnare completa sau chiar in scadere, am incercat diferite variante, doar lp, lp cu san, lp antiregurgitare, iar doar san, urmand ca dupa operatia de stenoza pilorica, de la 4 luni, sa fim cu lp si san, iar cum bebe a observat ca poate manca linistit si mult si astfel tot mai fericit manca tot mai mult si avea nevoie de tot mai mult, am ajuns de a abandona sau am sistat incetul cu incetul alaptarea si am ramas pe biberoanele cu lapte praf, tocmai pentru a nu-l vedea ca se zbate sau plange vreo secunda pentru ca vrea sa manance mult – cand am iesit din spital i-am promis ca nu va mai plange niciodata de foame, pentru ca au fost momente cand nu am avut voie sa-l hranesc deloc si a fost un adevarat calvar; ma gandesc astazi, ca poate am renuntat prea usor, ca poate ar fi trebuit sa mai caut forte, sa mai lupt, dar totodata stiu ca sufletul meu era facut cioburi si trebuia sa imi revin din toata experienta destul de dureroasa, astfel incat recunosc, ca nu am mai gasit in mine acest plus de putere, poate extrem de necesar si de condamnat; cu toate acestea totul fiind destul de treptat, mergand pe o alimentatie din mese mici si dese, nu prea am constientizat niciunul din noi momentul intarcarii, accentul fiind pe recuperarea lui din punct de vedere medical, in greutate, in aportul lui caloric si astfel am ramas doar pe lp, urmand diversificarea de la 6 luni si recuperand in cele din urma, toata restanta lui in greutate si vitamine esentiale);
2. dupa episodul cu alaptarea, usor nereusit, desi incerc sa vad partea buna si asa si sa ii multumesc lui Dumnezeu ca am reusit si atat, in conditiile traite, am fost absolut convinsa si motivata ca noua etapa de diversificare o voi face asa cum pot eu mai bine, informandu-ma din timp, tot mai mult, astfel incat sa am cat mai putine mustrari de constiinta, astfel incat sa ma asigur ca va avea parte de mancare buna, gustoasa si sanatoasa, pe cat posibil, astfel incat sa ne bucuram impreuna de aceasta etapa noua si interesanta;
3. cu toate problemele de sanatate ivite la bebe in prima parte a vietii, am inteles clar si pe propria piele si durere, cat de importanta e sanatatea si astfel m-am decis sa casc ochii, sa incerc sa previn pe cat posibil, sa inteleg si sa discut cu un pediatru care sa ma indrume pe un astfel de drum si drept urmare am decis sa ii fac analize bebelului meu atat la 6 luni, cat si la 12 luni, sa vedem care e situatia sa in organism si de ce ar trebui sa tin cont cand ii ofer hrana; (totodata am ales sa fiu pro recoltare celule stem si pro vaccinari, tot cu scopul de a preveni inainte de toate, chiar si cu oarece teama in suflet, dar cu speranta si convingerea ca ce ti-e dat vei trai oricum);
4. tot dupa intreaga tevatura cu stomacelul, cu alimentatia lui bebe, am ales sa nu cred 100% firmele ce imbuteliaza apa si sa o fiebem initial, urmand apoi sa o incalzim cand ii facem lp, dar probabil nu as fi luat aceasta decizie, daca nu am fi avut istoricul mai putin placut – problemele de sanatate (momente in care care am cam suflat si in iaurt), desi stiu ca astfel, o parte din vitamine, minerale se pierd, raman pe vas sau se evapora, sau din contra se mineralizeaza puternic, am mers totusi pe acest compromis;
5. desi noi am fost oarecum nevoiti de problemele medicale, i-am dat lui bebe apa si ceai inainte de 6 luni, dar probabil, acum ca am citit si m-am informat in detaliu (si daca nu ar fi in calcul un istoric medical mai putin placut) as refuza aceasta administrare de lichide in prima parte a vietii, in care e suficient laptele;
6. cum spuneam si in alt articol, “recunosc ca nu am cazut in extrema bio, nici nu cred ca se poate si nici nu vreau ca bebe sa ajunga apoi sa faca alergie de la absolut orice din comertul nostru cel de toate zilele, pentru ca eu l-am tinut intr-un puf – teoretic, natural. Consider ca asta e lumea in care traieste bebe si cu care are contact, asadar nu incerc sa fac o obsesie pentru tot ce se presupune ca e bio, pentru ca oricum nu pot spune ca ii asigur o alimentatie 100% naturala, inca de la 6 luni pana in prezent (asadar mananca si iaurt, branza, smantana, unt de comert, si cereale instant si carne, oua, peste, ficat, fructe, legume de la supermarket, pe care i le gatesc eu fara adaosuri si conservanti si alte minuni), dar macar stiu ca e doar materia prima si ca nu mai este pe deasupra si o procesare chimica peste toate trasnaile, care oricum se gasesc si la aceste produse in starea lor bruta / naturala – teoretic”.
7. stiu ca exista tot felul de idei, de reguli in ceea ce priveste alimentele si modul acestora de a fi combinate, care dulci, care acre, care nu cu branza, care nu cu smantana, care nu cu cereale, care fara cartof, care cu sau fara seminte, etc. pe care poate nu le respect in totalitate, ci le pregatesc si dupa sentiment, dupa gust, dupa proviziile avute in casa uneori, dupa reactiile lui bebe pe care i le urmaresc (inclusiv scaunul), dupa complexul de vitamine pe care il aduna, etc.
8. partea cu pseudocerealele nu prea m-a prins din pacate, poate ar fi trebuit sa ma concentrez putin mai mult, pentru ca sunt constienta ca sunt sanatoase si benefice organismului, dar cel putin deocamdata am bifat foarte putin aceasta zona; de asemenea nu stiu daca este neaparat ceva de regretat, dar in general am cam evitat pe cat posibil si produsele fainoase, biscuitii, orice fel de dulciuri, etc., bebe recuperand chiar foarte bine si fiind acum destul de ok proportionat si inchegat, am considerat ca avem timp mai incolo sa adaugam aceste produse; 🙂
9. desi la inceput ii faceam mancare in fiecare zi, inclusiv supa, dupa varsta de ~10 luni am inceput sa ii fac mancare, pe care o tin la frigider (tine super rece si de aceea nu imi fac griji), ca si pe a noastra, in vase acoperite, neblenduita, pentru cateva zile (supele, borsurile ~ 3 zile = 3 portii, piure-urile de legume ~ 2 zile = 2 portii, piure-urile de fructe, pentru ca oxideaza repede, de obicei i le dau proaspete, pe loc facute, dar daca fac 2 portii serioase, atunci una e pentru moment si una pentru a doua zi dimineata, pusa intr-un borcan cu capac, din care arunc a doua zi, o lingura cu piure de deasupra); de fiecare data ii scot, ii incalzesc, fie intr-un bol pus intr-un vas cu apa fierbinte, fie chiar incalzesc ciorba intr-un ibric, ceaunel, pe foc, apoi ii pasez, adaug smantana, ulei de masline, eventual ceva verdeata si ii dau lui bebe sa pape; nu pun la frigider sau nu ii dau a doua zi dintr-o mancare in care am bagat deja lingurita din gura lui; nu am pus la congelator mancare gatita, blenduita, in schimb legume, fructe congelate folosesc pentru mancarurile lui bebe;
10. nu caut in disperare tot felul de surse – teoretic, sigure, de alimente de la tara, bio, pentru ca nu prea mai cred in asa ceva; si omul de la tara ia seminte de pus in pamant, oarecum modificate genetic (corect, nu le mai si injecteaza sa se coaca la foc automat, sau mai stiu eu de ce), si el da la animale tot felul de concentrate, pentru a creste mari si frumoase si cateodata mi se pare ca macar produsele din marketuri, macar teoretic, au facute ceva verificari medicale, de boli, etc., pe cand multi tarani nu isi verifica o data un animal la medic, astfel incat ajung cateodata sa aleg oua de market care stiu ca sunt verificate, stampilate si tinute in conditii corecte, la rece, fata de ouale de la o batranica, pe care nu stii ce garantie ai, care sunt de ieri, care de saptamana trecuta, care plimbate prin autobuz, prin caldura, care uitate cu zilele prin cuibar, etc.; recunosc, e posibil sa fie un pitic de-al meu, dar asta e lumea in care traim si nu o putem nega in totalitate, ci din contra, dam inainte si incercam sa ne adaptam la ea, si noi si copiii nostri, pe cat posibil;

E foarte clar, ca fiecare mama (sanatoasa din toate punctele de vedere) ii doreste binele copilului sau, dar intr-adevar ajungem sa facem astfel de compromisuri, de abateri din diferite motive:

• pentru ca am fost indoctrinati, educati intr-un anumit fel,
• pentru ca avem incredere oarba in anumiti medici,
• pentru ca nu am stiut, nu ne-am informat suficient, nu am constientizat ca e necesar sa citim, sa intrebam, sa ne informam, nu doar sa ne bazam pe propriul instinct sau pe experienta generatiilor trecute, care au facut o treaba grozava avand in vedere conditiile acelor vremuri, dar care astazi nu se mai potrivesc la fel,
• pentru ca am fost bombardate cu zeci, mii de lucruri si trairi noi, carora a trebuit si trebuie sa le facem fata zi de zi si care poate ne-au speriat, ne-au ametit putin, facandu-ne sa nu mai stim cum sa ne impartim, in cine sa avem incredere, etc.
• pentru ca astazi avem extrem de multe surse de informare, ceea ce poate fi extrem de util, dar totodata poate fi si obositor, ametitor si poate ajunge sa ne faca sa renuntam, pe principiul “Nimic nu-i bun / Nu mai inteleg ce e bine si ce nu / Unii hais, unii cea / Unii la stanga, unii la dreapta. Gata! Nu mai fac nimic! Nu mai ascult de nimeni! Asa cum simt!“… dar uneori “ASA cum simti”, nu e chiar ASA, ci mai trebuie educat.

E important sa nu renuntam, sa avem mereu putere si vointa de a lupta pe toate directiile pentru mai bine, sa ne propunem tot mai mult, sa ne recunoastem meritele, dar si greselile, sa invatam din ele… si sa fim sanatosi si noi si bebelinii nostri!

Voi ce greseli / compromisuri / abateri de la reguli ati facut?